miercuri, 7 decembrie 2011

Cuvinte pastrate intr-un cufar

      Rimelul sfasie prin contrast pielea alba pictata de zambetul aproape apus al soarelui; sfera de foc safarama sentimentele si le transforma in cenusa, in nostalgia verii indepartate. Si ma intreb: chiar atat de mult am gresit?
      Nu sunt buna de nimic. Un nimic cuprinzator, un nimic infometat de esecuri pe toate planurile. Nu mai pot. Pur si simplu m-am saturat sa lupt impotriva a tot ce imi ataca integritatea spirituala, a tot ce ma doreste undeva jos, muribunda pe tarana fumegand. De ce? De ce nu pot radia iubire, de ce nu ma poate iubi? Am ajuns la cota maxima, as face aproape totul pentru tine si pentr-o clipa am uitat idiotenia asta de situatie, astfel aruncandu-ma din nou in abisul sperantelor. Nu sunt bogata. Nu sunt frumoasa. Nu am 90-60-90. Nu avem un trecut impreuna. Nu ma iubesti. Fac eforturi sa imi gasesc locul si sa ma mentin pe o linie de plutire si parca totul e in van, parca nimic nu mai are sens. Viata pare a fi doar o chestie banala pe care a complicat-o omul, construindu-si societatea si moravurile.
      Uneori ma gandesc la autodistrugere, uneori ma ambitionez si sfasii inauntru-mi in cautarea puterii. M-am saturat sa fiu puternica. Sunt dezgustata de ideea pe care inainte o sustineam sus si tare: curcubeul apare intotdeauna dupa o furtuna. Sa apara! Dar cu ce rost? Furtuna deja a transformat in haos armonia, un haos debusolant, iar timpul este ireversibil. Fiecare rana isi are cicatricea sa.
      M-am saturat, recunoc.
Te iubesc.

vineri, 2 decembrie 2011

Pretty little liar

     Inghit in sec pentru ca asa mi-am promis, asa v-am promis. Am invalui cascada cu pleoapele, respingand aroma acida ulterioara, oprind-o. Uneori respir fortat si tot ce imi doresc este sa nu cedez; sunt puternica sau ar trebui sa fiu.    
      Ma lamentez precum stafia plangacioasa care-si facea veacul in baia baietilor din Hogwarts! Asta a venit ca o schimbare de subiect sau ca o gluma nesarata precum cele ale profei de mate. Dragostea exista doar pentru iubitorii de zahar care, mai devreme sau mai tarziu vor ajunge la diabet. La mine s-a dovedit a fi doar amara, mai amara decat cafeaua pe care o voi sorbi maine dimineata. Consider a fi dieta! Ma lepad de satana, afirm folosind limbajul religios. Pentru ce sa-mi las neuronii sa faca scurt-circuit, in loc sa traiesc viata la cote maxime fara legaturi de orice tip?!
Mi se spunea, mai in gluma sau mai in serios ca si senila fiind, la batranete tot sofisticata, cocheta sau bla bla voi ramane. Rujul intotdeauna in poseta si parul pus pe bigudiuri; nonsalanta exclusiva. Probabil asa va fi, avand in vedere prezentul.
      Unul dintre obiectivele mele era autocontrolul pe care in dobandesc secunda cu secunda. Altele? Orgoliul redefinit, increderea in fortele proprii si inchiderea in sine. Am reusit sa devin o piatra umana; antropomofizare. Bifat, bifat, serios? In ciuda acestora, nu pot nega faptul ca ma simt folosita, poate de chiar si de-o singura folosinta. Ce-am simtit nu va fi unic in viata, dar sunt sigura ca momentul nu va fi uitat vreodata pe parcursul existentei mele. Stii ce ma umple de nervi? Ca as putea sa continui fara probleme, doar ca tu te dovedesti a fi din ce mai las. Sa nu trag totusi concluzii pripite!
      Bianca Bee aka Virginica va ramane intotdeauna pe piedestal indiferent de circumstate. Fara limite? Fara sentimente? Suna mai mult decat tentant. Morfina nu ucide-n picaturi, dar narcotic fiind, va face parte treptat din organism. Fuck everyone!

xoxo, the bitch is back
 
 
Copyright © little miss Bee
Blogger Theme by BloggerThemes Design by Diovo.com