Cuvinte pastrate intr-un cufar

      Rimelul sfasie prin contrast pielea alba pictata de zambetul aproape apus al soarelui; sfera de foc safarama sentimentele si le transforma in cenusa, in nostalgia verii indepartate. Si ma intreb: chiar atat de mult am gresit?
      Nu sunt buna de nimic. Un nimic cuprinzator, un nimic infometat de esecuri pe toate planurile. Nu mai pot. Pur si simplu m-am saturat sa lupt impotriva a tot ce imi ataca integritatea spirituala, a tot ce ma doreste undeva jos, muribunda pe tarana fumegand. De ce? De ce nu pot radia iubire, de ce nu ma poate iubi? Am ajuns la cota maxima, as face aproape totul pentru tine si pentr-o clipa am uitat idiotenia asta de situatie, astfel aruncandu-ma din nou in abisul sperantelor. Nu sunt bogata. Nu sunt frumoasa. Nu am 90-60-90. Nu avem un trecut impreuna. Nu ma iubesti. Fac eforturi sa imi gasesc locul si sa ma mentin pe o linie de plutire si parca totul e in van, parca nimic nu mai are sens. Viata pare a fi doar o chestie banala pe care a complicat-o omul, construindu-si societatea si moravurile.
      Uneori ma gandesc la autodistrugere, uneori ma ambitionez si sfasii inauntru-mi in cautarea puterii. M-am saturat sa fiu puternica. Sunt dezgustata de ideea pe care inainte o sustineam sus si tare: curcubeul apare intotdeauna dupa o furtuna. Sa apara! Dar cu ce rost? Furtuna deja a transformat in haos armonia, un haos debusolant, iar timpul este ireversibil. Fiecare rana isi are cicatricea sa.
      M-am saturat, recunoc.

Te iubesc.

Pretty little liar

     Inghit in sec pentru ca asa mi-am promis, asa v-am promis. Am invalui cascada cu pleoapele, respingand aroma acida ulterioara, oprind-o. Uneori respir fortat si tot ce imi doresc este sa nu cedez; sunt puternica sau ar trebui sa fiu.    
      Ma lamentez precum stafia plangacioasa care-si facea veacul in baia baietilor din Hogwarts! Asta a venit ca o schimbare de subiect sau ca o gluma nesarata precum cele ale profei de mate. Dragostea exista doar pentru iubitorii de zahar care, mai devreme sau mai tarziu vor ajunge la diabet. La mine s-a dovedit a fi doar amara, mai amara decat cafeaua pe care o voi sorbi maine dimineata. Consider a fi dieta! Ma lepad de satana, afirm folosind limbajul religios. Pentru ce sa-mi las neuronii sa faca scurt-circuit, in loc sa traiesc viata la cote maxime fara legaturi de orice tip?!
Mi se spunea, mai in gluma sau mai in serios ca si senila fiind, la batranete tot sofisticata, cocheta sau bla bla voi ramane. Rujul intotdeauna in poseta si parul pus pe bigudiuri; nonsalanta exclusiva. Probabil asa va fi, avand in vedere prezentul.
      Unul dintre obiectivele mele era autocontrolul pe care in dobandesc secunda cu secunda. Altele? Orgoliul redefinit, increderea in fortele proprii si inchiderea in sine. Am reusit sa devin o piatra umana; antropomofizare. Bifat, bifat, serios? In ciuda acestora, nu pot nega faptul ca ma simt folosita, poate de chiar si de-o singura folosinta. Ce-am simtit nu va fi unic in viata, dar sunt sigura ca momentul nu va fi uitat vreodata pe parcursul existentei mele. Stii ce ma umple de nervi? Ca as putea sa continui fara probleme, doar ca tu te dovedesti a fi din ce mai las. Sa nu trag totusi concluzii pripite!
      Bianca Bee aka Virginica va ramane intotdeauna pe piedestal indiferent de circumstate. Fara limite? Fara sentimente? Suna mai mult decat tentant. Morfina nu ucide-n picaturi, dar narcotic fiind, va face parte treptat din organism. Fuck everyone!

xoxo, the bitch is back

Oda bucuriei... sau nu

Sa incep cu doar cateva versuri ale melodiei Back to December, interpretata de Taylor Swift. Traducerea  in limba romana, adaptata, suna aproximativ asa: Si asta sunt eu, calcandu-mi pe mandrie, stand in fata ta, spunandu-ti ca imi pare rau pentru aceea noapte si ca ma intorc in august de fiecare data. Si pare ca libertatea nu e altceva decat dorul de tine, dorindu-mi sa-mi fi dat seama de ceea ce aveam cand erai a mea. M-as intoarce in august sa repar totul.

How's life, tell me how's your family?
I haven't seen them in a while.

Mama cu catelul, ma intitulez Vasile Gheorghe Ion sau Mircea si vreau sa va marturisesc ca imi este dor de energia dumneveasta debordanta. Petru, inca salivez gandindu-ma la sucul de fucte facut de tine si de micul tau prieten Zarnescu care este o "minuneeeee". Domnul Ninel, azi ma intrebam de ce Sf. Nicolae imi amineste de familia Iatan?! Ei bine, acum am realizat.

You've been good, busier then ever.
We small talk, work and the weather
Your guard is up and I know why.

Nu vreau sa-mi mai torn cenusa in cap, stiu de ce raceala si limbajul formal sunt omniprezente in orice conversatie actuala. Tu stii poate mai bine decat mine. M-am saturat de scuze si explicatii, da, nu exista nicio explicatie ci pur si simplu sunt vinovata. Stiu ca o rana lasa cicatrici care nu mai pot fi sterse, nu-ti mai cer nimic. Dar azi imi doresc doar sa-mi amintesc.

Cause the last time I saw you
Is still burned in the back of my mind.

Imi amintesc de ultimele plimbari. Ultima oara te-am vazut cu Cristina, te analizam si nu intelegeam cum totul s-a intors pe dos. Imi mai amintesc seara in care totul s-a prabusit si auzeam de la unul si de la altul ca plangeai, ceea ce m-a facut sa ma simt mai mult decat vinovata. Simteam cum orgoliul tragea mult de cap, sa ramana sus, simteam lupta in mine.

You gave me roses and I left them there to die.

Decorul se schimba si ma intorc la "club", scarile unde ai incercat sa vorbesti cu mine si situatia in care ne aflam, "nu eram la fel". Nu am avut curajul sa-ti spun ce ma macina pentru ca atunci, pentru o clipa, toate au parut niste prostii infantile. S-ai plans, iar eu acum inteleg insemnatatea acelor lacrimi. Toate au fost niste prostii stoarse dintr-un creier parca spalat, neobisnuit cu ideea de grup, ci care dorea superioriate. Vroiam totul. Sms-ul primit in septembrie a fost un pas caruia i-am pus piedica. Mi se parea ca sunt luata peste picior, avand in vedere conditiile.

When your birthday passed and I didn't call.

De fapt maine este ziua ta. Mi-as fi dorit sa pot suna cum o faceam de obicei, la ora 00:00, sa fiu prima care iti va spune "La multi ani!". De aceasta data nu o voi mai face, imi e teama ca ma voi ineca in cuvinte si ca tacearea asurzitoare o sa foloseasca drept otrava. Ti-as fi urat un an plin de impliniri, sa atingi succesul in oricare lucru pe care ti-l propui, sa ai parte de aceeasi iubire oferita din partea prietenilor adevarati si din partea familiei. As fi ras singura de aceeasi gluma proasta: "daca acum erai in America puteai avea carnet si masina!", in timp ce as fi schelacait un obosit cantec de sarbatoare. In incheiere ti-as fi multumit pentru ca m-ai ascultat, ti-as fi spus pentru a mia oara ca imi pare rau si probabil as fi strecurat un "te iubesc"murmurat. Vise.

And I think about summer, all the beautiful times
I watched you laughing from the passenger side
Realized that I loved you.

Vara, insa nu vara ce a trecut, ci cea in care am mancat seminte pe stadion si ne filmam cantand o varianta proprie a melodiei "Vara trecuta". Vara in care ne-am filmat imitand diferite persoane si accentele lor stupide, vara care ne-a despartit de generala si care ne-a propulsat impreuna spre primul an de liceu. Atunci inca te mai puteam strange in brate, punandu-mi capul pe burtica ta plata, dar moale. Te-am iubit si ai fost parte din mine, ai fost Andreea mea si doar a mea.

Then the cold came, the dark days when fear crept into my mind.

Stii, nu-mi pasa de ce am spus despre ceilalti si nici nu ma deranjeaza modul in care ma privesc ei acum. Sunt un om direct si impulsiv, iar daca am spus ceva la momentul respetiv am spus-o pentru ca asta am simtit sa fac. Esti singura persoana in fata careia plec capul pentru ca, vreau nu vreau, ti-am facut mult prea mult rau, tu neavand nici macar cea mai mica vina.

I miss your skin, your sweet smile, so good to me, so right,

And how you held me in your arms.

Nu stiu cum am putut uita; ai fost acolo, pentru mine, intotdeauna. Prima relatie adevarata si prima despartire crunta, tu ai fost cea care a stat langa mine in timp ce plangeam. Prima izolare de lume, ti-ai petrecut revelionul cu mine in ciuda celorlalte optiuni. Am fost bolnava, cu tine mi-am impartit raceala. Primul accident, prima mana aproape rupta, tu ai fost prima care a venit si m-ai inveselit, daruindu-mi chiar si un mic tablou cu poza noastra (pe care inca il pastrez pe birou).

Maybe this is wishful thinking,
Probably mindless dreaming
If we loved again I swear I'd love you right...

... si nu as mai uita.

I'd go back in time and change it but I can't
So if the chain is on your door, I understand.

Inteleg perfect pentru ca m-am pus in locul tau pentru a putea deslusi ce simti. Stiu ca increderea nu mai exista si poate m-ai iertat, dar nu simt asta. Esti distanta, neasatoare, asa cum ar trebui. Tot ce pot sa spun este ca timpul,din pacate, este ireversibil. Nu am puterea sa schimb trecutul, dar am incercat macar sa reglementez prezentul. Nu am putut si imi pare rau.

BTW;

Cum spuneam, viata poate fi o curva, dar nu inceteaza sa te surprinda.

Goodbye!

Dickhead

Asshole

Mother fucker
Withered heart

Suck a donkey dick!

Go!

Forever

Fuck you!

Neeeeeeeeeeeeeeeeext

If you ever loved somebody put your hands up!

      Erau clipe in care-mi doream aripi pentru trairile launtrice, in care necesitam exteriorizare, dar continua ascensiune imi dovedeste ca prezentul are alte nuante. Nu stiu daca acum este teama de expunere sau sinele se considera destul de capabil in pastrarea acelor trairi doar pentru el. Imi amintesc cu ce disperare, haina, imi umpleam wall-ul cu melodii dramatice, in speranta de a fi inteleasa; ce s-a intamplat? Ascult doar eu. Mi-e greu sa-mi admit ca sentimentele sunt reale, iar cand patrund in substanta descopar neajunsuri, incertitudine in idei. Iubiri paradisiace, zic. Iubiri sacre, prea multa romana strica. De ce Gavrilescu nu a jucat pana la ultima carte pentru Hildegard si a ales-o pe Elsa? Probabil totul s-ar fi rezumat la o intreaga viata traita cu teama de a nu-ti pierde aproapele, insa intens. Monotonia placuta sau neplacuta alaturi de Elsa l-a adus la neimplinire si la permanenta nostalgie; dorul de arta pura. Concluzie? Ragetul din mijlocul strazii nu a fost in van, just because. Ah, nu, am gresit. Mai bine iti folosesti creierul decat inima? Risc sau siguranta?
      Sunt satisfacuta de taria mea de caracter pana in prezent. Madria este pacat; sunt mandra.
      Sunt momente in care mi-ar face placere sa-mi smulg pumni intregi de par, sa simt fruntea incretindu-se, desenand riduri de expresie. Sunt momente in care pare ca viata evadeaza cu scopul, trecand pe langa mine, iar eu in loc s-o opresc... o imping. Sunt momente in care doar perna-mi este aliat si, prinsa in stransoarea bratelor, pofteste roua tristetii, agoniei. Dar toate sunt inabusite. Nu pot sa cred cat de bine il imit pe profu` de antreprenoriala si crizele de ras ulterioare, uneori salvatoare!    
     Asa se inghite in sec si se trece mai departe pentru ca, da, asta e viata. Faci ce simti, dar am ajuns la concluzia ca si creierul te ajuta cumva. In primul rand, trebuie sa fii impacat cu sinele si cu propriile decizii deja luate sau in curs de procesare. Despre mine? Sper ca asa a fost cel mai bine. Revenind in  sentimente, mi-ar face placere sa te intorci si te-as primi cu bratele deschise in cazul in care inima ti-ar fi deschisa. Desi in continuare tot un fraier ramai; un fraier delicios de fraier.

O scrisoare tampita

      Draga TU,
      Imi e dor de tine. Chiar imi e dor de tine, iar mesajul salvat in ciorne nu va mai fi expediat. Imi e dor de tine si-mi fac sperante. Cine naiba se gandea ca tu vei avea impactul asta asupra mea? M-am saturat de "scris frumos" si vreau tigari.       
      Stii, langa tine eram altfel; probabil era una dintre cele mai bune versiuni ale mele. Insa am fost ranita, iar modul tau crud si rece de a rezerva sentimentele m-a determinat sa rememorez fiecare eroare si consecintele ei, m-a transformat in piatra . Uneori nici eu nu ma mai recunosc, dar in astfel de momente constientizez ca atitudinea este doar o armura; un voal de matase prizonier sub foi de fier.  Am atat de multe motive sa uit de tine, fraiere, si ma urasc atunci cand imi presez creierii cu "ce fac daca il vad intamplator pe strada"?! Mai bine accept orice invitatie la suc, facand trimitere la Alba ca Zapada si cei 7-8 pitici,  ca sa te uit pe tine, fraiere, repet. Ma bateam cu pumnul in piept ca era ceva pasager, dar eu stiu bine ca nu a fost deloc asa.
     Asa cred ei. Dar ei stiu nimic, stiu nimic pentru ca asa am vrut eu si pentru ca asa ai vrut tu. Te-am protejat desi, vrei sa crezi sau nu, puteam sa iti fac rau, foarte mult rau. Nu stiu daca iti amintesti faptul ca iubesc razbunarea. Am pierdut multe si nu mi-e teama sa mai pierd, orice in lumea asta de rahat se termina candva, dar nici macar nu stiu daca tu mi-ai dat sansa sa incerc. 
      Hai pa, ma duc in bucatarie sa-mi plang amarul cu Nico. Candva mi-as fi dorit raspunsul, acum, pastreaza-l sub perna ta. Cosmaruri dulci!

Xoxo, 

B. Elena

 

Victor nunquam cedit

       "i wanna see you so badly, yeah, but i don`t wanna want you.. yeah fuck sounds so stupid. conclusion? i`m a bitch with huge ego so i won`t. because i may be many things; airhead, clothes horse, an occasional bitch, but i`m not a quitter!"

       Cred ca este una dintre cele putine situatii in care imi folosesc creierul, in pofida inimii. You know what they say, cand te arzi cu supa suflii si in iaurt. Si-n casti imi urla Ke$ha, damn, am schimbat. Azi am realizat ca sunt mult mai puternica decat credeam si ca nodul din gat poate sa supravietuiasca linistit acolo fara sa ma deranjez sa-i acord atentie. Captul sus, fato, ai standarde mult prea inalte!   
      Ma gandesc la ce spuneam ieri: "e atat de bine sa ai inima free, sa poti fi o bitch a sentimentelor fara sa fii 1% afectata". Universul are o mare placere sa-mi faca in ciuda! Vin fantome din trecut si incearca sa-mi bantuie prezentul, incearca sa ma indeparteze de la drumul bun; USTUROI SI TAMAIE, DRACE! Sunt cea mai importanta, pot sa ma feresc de asa ceva, desi imi simt cicatricile sub amenintarea unui cutit. Am depasit cele mai abrupte abisuri ca " sa ma inec ca tiganul la mal"? Ca un by the way, tiganii sunt tigani si nu fac discriminare (pana la un anumit punct), dar nici rromi nu le zic. 
      Revenind, cum spuneam, "stay strong!". Lacrimi?! Huh. Niciodata, no more. Raman cu catelusii si invitatiile la suc, uh, weekend plin. Si scuzati limbajul, dar ma pis pe ea de iubire. Acum, in viitor nu stiu, dar acum da.

Gotta go, NAMASTE BITCHES!

De-ar fi sa vii...

      Si parca mi-era dor sa-mi simt mainile reci inghemuite in buzunare, nasul de clovn si parul turtuit sub o caciula. Urasc frigul, chiar o fac, dar precum suferita, aceasta poate fi uneori dulce. 

      Si-n zilele ce-au trecut am trait doar in amintire, zbatandu-ma in cautarea puterii si a sperantei. Intreg universul imi indrepta carma spre trecut si-mi lipea pe pereti carpeta veche a sentimentelor. Nu intelegeam de ce in cale-mi aparea nemarginitul abis care mi-a absorbit zambetul anul trecut, in aceasta perioada. Cu ce scop? Si orbita i-am cazut in plasa, lasandu-mi gandirea departe de logica umana si mi-am spus s-o fac din nou! Zeule, da-mi putere! Am constientizat durerea in momentul in care mi-am vazut degetele eliberand cristalele de sare pe a mea rana. In loc sa-ngrop ramasitele, eu macinam pamantul. Si-am spus stop, strapunganu-mi inima cu fulger, dorind invicibilitatea. Cine sunt, cine esti? Oare acum sunt chiar de piatra?  Asa pare, uneori asa simt, dar cineva se incapataneaza sa-mi dovedeasca contrariul.

"De-ar fii sa vii as crede ca visez.
De-ar fii sa vii, ce ne-am mai spune oare?
Si cum sa speri ca voi mai fi cea de ieri?
Eu nu te-am uitat dar vezi, te-am ratacit prin ganduri...
De-ar fii sa vii as cred ca visez.
Mi-as aminti ce dor mi-a fost de tine
Si te-as ierta, oricat de greu mi-ar parea.
Dar de nu ma vei iubi atunci mai bine
Nu veni!"

Coffee

      Candva afirmam "iubirea este un drog". Acum ea-i pierduta intr-un nor dens de fum sau poate-ntrun desert de cristale, cine stie?! Oricum, Ea e departe de simturile mele hamesite. La radio urla ragusit acelasi play-list. Si stau in fiecare dimineata in bucataria rosie la taclale cu al meu subconstient, sorbind dintr-o cafea, cu gandul la fum. Da, incercam doar sa gasesc un substitut al drogului.

      Ce e viata? Nimic, zic ironic. Un nimic complicat. O lupta pentru zambet, o lacrima evadata, o linie-ncretita  pe frunte prinsa-n hora cu pulsul accelerat, un gand aruncat aiurea-n timp, o durere sau o placere fizica, un amalgam al altor amalgamuri al altor amalgamuri si asa mai departe. Da, un nimic.

      Culegi din curcubeu culoare si-o presari pe panza vietii; eu daca pictam cu rosu, de ce ai venit tu si-ai pus albastru? Mov, damn it! Stii ca acum picura sudoare-n incercarile de a o readuce la culoarea initiala, stii c-ai disparut ~ umbra-n intuneric, stii si stiu ca nu va mai fi vreodata la fel. Niciodata. 

Se spune : "niciodata sa nu spui niciodata"! Imi amintesc cu nostalgie clipele deja stinse si ma intreb de ce atunci cand te joci cu limbile ceasului se intampla nimic. Uram ce iubeai, acum iubesc ce nu stiu daca mai iubesti. Aceleasi melodii pe care-mi blestemam zilele ma trimit inapoi in timp si-mi amintesc cine eram. Cine sunt? Altcineva. Nu pot sa-mi definesc sinele, dar stiu un singur lucru: ce nu te ucide te face mai puternic. Nu ma mai cunosti, nu te mai cunosc.

_____________________________
Hey, did you miss me? Guess what?! I`m back, cu mai multa experienta in viata (dar mai putina in "ale scrisului") dupa aproape un an (nebun) in care am mazgalit caiete pe post de jurnal <3. Inca o data sunt dispusa, insa, sa-mi impartasesc gandurile cui vrea sa le citeasca! xD Enjoy!

Bee ^_^