Puzzle interminabil

 Pentru ca imi place sa dau citate:

"E greu cand o relatie se incheie brusc si nu primesti niste raspunsuri, nu mai stii daca a fost real, de ce s-a incheiat, ce ai gresit, insa atunci cand oamenii nu sunt maturi emotional (indiferent de varsta), aceste raspunsuri nu prea apar. Si putem ramane agatati de umbra unei relatii multa vreme, punandu-ne intrebari.(...) poti doar sa iti acorzi timp, sa lasi sentimentele sa se aseze si apoi sa faci o evaluare a ceea ce mai simti, ce nevoi mai ai, ce ai invatat din relatia asta si cu ce "bagaj" mergi mai departe." 

Catalina Vieru, psiholog.

     Pulseaza, dorinta pulseaza. Puzderie de detalii, colonizandu-se rand pe rand, completeaza spatiile lipsa din imaginea finala a acelui puzzele. Inauntru s-a dezvoltat un rau egoism care ma forteaza sa actionez doar pentru binele propriu. 

     Am realizat, intamplator, ca unele lucruri se intampla pentru a-mi irita spiritul; tind sa cred ca tocmai ai alunecat in cea mai adanca prapastie. Ai fost corupt, s-au te-ai corupt singur, nascand idei general supide. Cateva cuvinte urla nebune inauntru-mi, dand agitate din aripi, incercand sa ma faca a le intelege profundul sens. Batjocura, sincerul sentiment de razbunare, minte spalata, captarea atentiei, dispret? Lista poate continua la nesfarsit. Iar in astfel de momente, pentru a face o paralela demna de arta imaginarului, mi-ar fi placut sa pot avea puterea lui Edward Cullen.

De fiecare data cand gasesti un raspuns se mareste si numarul intrebarilor.

     Te-ai folosit de orele nenumarate, timp nemarginit impreuna, pentru a-mi deduce reactiile; si da, aveai dreptate, insa nu gasesc finalitatea acestui amestec.

    Iar tu, cealalta...

Suferi? Si eu.

Blestemi distanta? Si eu. 

Iti imaginezi neadevaruri si speri in nisip purtat de vant? Si eu.

Ma urasti? Si eu. 

Imi vrei raul, rabunare? Si eu.

     Nu imi trezesti mila si niciodata nu o vei face, desi iti inteleg sentimentele. Stiu cum te agati oarba de fiecare speranta si cum fiecare vorba-n gluma iti da efectul drogului; poate te inteleg mai bine decat o face oricine altcineva. Pacat, pacat de acea repulsie si gust amar.

    Nu mai este la fel...

    Concluzie? Nu exista. Procesul continuu nu pare a detine sfarsit, iar amanunte printre cele mai nesemnificate pun sare pe rana; inca nu am putut alege strada potrivita mie din intersectie.

Dar...

{Bee